trăim parcă în anotimpul morţii
ce-a câştigat în faţa lor cu brio
noi i-am lăsat cumplit pe mâna sorţii
ei ne-au lăsat cumplit fără adio

noi i-am fi vrut alăturea tot timpul
la pieptul lor să ne găsim egida
dar a venit al morţii anotimpul
cu vifor ce le-a spart cumplit clepsidra

ei ar fi vrut probabil să ne spună
adresa unde-i vom găsi vreodată
să le mai trimitem în prag de lună
prin poştă câte o recomandată

dar ne-au lăsat cumplit pe mâna sorţii
să pierdem tot în faţa ei cu brio
trăi-v-om şi noi anotimpul morţii
şi vom pleca cumplit fără adio