fbpx

E rândul meu

E rândul meu să sufăr în tăcere,
S-ascult prea sumbra linişte mortuară,
Să uit de alinare şi plăcere,
Şi lacrimile alor mei să doară.

E rândul meu să vă privesc cu teamă,
Nu ştiu ce vă rescrie viitorul,
De vă aşteaptă împliniri sau foame,
Şi nici nu ştiu de o să-mi duceţi dorul.

E rândul meu să fiu motiv de ploaie,
Şi-n stropii ei căzuţi să-mi spăl păcate,
Şi n-o să mă mai regăsiţi pe foaie,
Şi-o să rămână frate fără frate.

Iubito… te aştept şi nu te teme,
E timpul să mă odihnesc o vreme.

te invit să citești