citirea din mine
mi-ai atins pielea ca pe o copertă
stăteam în palma ta precum o carte
și inima-mi bătea-n cotor alertă
când mi-ai dat brusc coperta la o parte
citeai capitolul întâi
născut
cu moartea stând la patul meu de veghe
și învelit din visul absolut
cu viața croșetată într-o zeghe
capitolul apoi
copil plăpând
în toată inocența lui curată
lupta să simtă și el lăcrimând
iubirea-n fiecare palmă luată
apoi liceul
eram băiat mare
mușcam din viață ca un lup flămând
cu urme adânci și reci de închisoare
și carnea prinsă-n oase tremurând
capitolul demult
e poezia
ți-a zdruncinat cu forța ei privirea
și te-a condus așa cum doar ea știa
până aici
capitolul iubirea
aici m-ai regăsit în toate stările de agregare
copil
bărbat
neputincios
erou
și mândru
și bezmetic
și un oarecare
și mai presus de toate
eu
atât în cartea mea de iad și paradis
urmau doar foi de o goliciune aparte
ți-ai ridicat privirea și mi-ai zis
haide să scriem mai departe
Lasă un răspuns
Want to join the discussion?Feel free to contribute!